12/11/2010

Cât de diferită este Biserica Ortodoxă Răsăriteană fată de celelalte biserici crestine?

Posted in Istoria bisericii ortodoxe tagged , , la 20:57 de Valahia

Diferenta e de natură apuseană, nu răsăriteană

Dr. Paulos Mar Gregorios

Multă lume mi-a pus această întrebare, în diverse feluri:

– Cine sunt ortodocsii – sunt protestanti sau romano-catolici?

– Ce e diferit în credinta lor, fată de ceilalti?

– Care este diferenta dintre ortodocsi si alti crestini?

Permiteti-mi să încerc să dau câteva răspunsuri simple la aceste trei întrebări.

Cine sunt ortodocsii indieni?

În primul rând, atât romano-catolicii, cât si protestantii sunt grupuri crestine apusene. Biserica Ortodoxă nu tine de crestinătatea apuseană. Având o origine răsăriteană, ea a fost, de la început, deschisă influentelor din toate culturile. În primul secol de după Hristos, crestinismul a fost o religie preponderent asiatic-africană. Numai după secolul al IV-lea, Imperiul Roman a devenit din ce în ce mai mult, crestin. Puterea crestinătătii, la începuturile ei, se afla în Palestina, Siria, Grecia, Asia Mică, Egipt si Libia. Putem face o listă a celor mai timpurii Biserici – Bisericile primului veac:

În Apus, si anume, în Italia – 2 Biserici: Roma si Puteoli (astăzi, Pozzuoli, lângă Neapole)

Grecia apuseană – 5 Biserici: Nicopole, Corint, Atena, Tesalonic si Filippi

Grecia răsăriteană (Asia Mică, astăzi, Turcia) – 15 Biserici: Efes, Smirna, Pergamul Tiatirei, Sardis, Filadelfia, Laodiceea, Troas, Milet, Colossae, Perga, Antiohul Pisidiei, Listra, Derbe

Siria si Orientul – 6 Biserici: Antioh, Tarsul Edesei, Damasc, Tir, Sidon

Palestina – 4 Biserici: Cezareeea, Ierusalim, Samaria, Pella

Cipru – 2 Biserici: Pafos si Salamis

Egipt – Alexandria

Pentapolis (Africa de Nord) – Cirene

India – Malabar

După cum vedeti, doar două din cele 37 de biserici apostolice sunt strict apusene. Dacă ne uităm la Grecia apuseană si la Cipru ca făcând parte tot din Europa, atunci 9 Biserici se află în Europa, în timp ce 28 sunt în Asia si Africa.

Biserica Ortodoxă afirmă că este succesoarea tuturor acestor Biserici apostolice, inclusiv a Bisericilor italiene, care, în acel secol, foloseau greaca drept limbă de slujire. Asa încât Biserica Ortodoxă nu este nici romano-catolică, nici protestantă. Ea se consideră pe sine însăsi ca succesoarea adevărată si credincioasă a vechii Biserici apostolice si priveste Biserica Apuseană sau Romano-Catolică ca pe un grup care s-a desprins de ea si s-a îndepărtat de la adevărata traditie a Bisericii crestine. Bisericile protestante s-au desprins mult mai târziu (în secolul al XVI-lea si după) de Biserica Romano-Catolică.

Ortodocsii există astăzi în două familii – familia ortodocsilor orientali, căreia îi apartine si Biserica Ortodoxă Indiană si familia ortodocsilor bizantini, care este de patru ori mai mare.

Familia ortodoxă orientală are cinci Biserici: India, Armenia, Siria, Egiptul si Etiopia – trei în Asia si două în Africa. Numărul total al membrilor ei este de peste 25 de milioane. Familia ortodoxă bizantină are peste 100 de milioane de membri: în Grecia, Rusia, România, Bulgaria, Iugoslavia, Europa occidentală, America, Australia s.a.m.d. Membrii ei sunt în majoritatea lor de origine slavă, greacă, sau romană. Însă sunt si ei considerati tot răsăriteni, desi sunt mai putin de origine asiatică si africană.

Astfel, Biserica Ortodoxă Indiană este strictamente o Biserică africano-asiatică, o biserică apostolică, aflată pe linia continuitătii vechii Biserici apostolice a Asiei de vest. Această Biserică a fost înfiintată în India chiar din primul secol după Hristos, de către Apostolul Toma, unul dintre cei doisprezece apostoli ai Mântuitorului Iisus Hristos. Este una dintre cele circa patruzeci de Biserici apostolice din lume.

Ce cred ortodocsii diferit fată de ceilalti?

Întrebarea în sine este una de tip occidental. În Occident, o biserică este definită, în principal, prin ceea ce crede, adică prin doctrinele si învătăturile sale. Această orientare intelectualistă a credintei nu tine de traditia răsăriteană. Ortodocsii mărturisesc aceeasi credintă cu cea a străvechii Biserici – credinta asa cum a fost ea formulată în secolul al IV-lea, în sinoadele de la Niceea si Constantinopol.

Noi, ortodocsii, avem obiectii fată de adăugirile de mai târziu, făcute de romano-catolici, de exemplu adăugarea cuvântului „filioque” în Crezul latin. Romano-catolicii învată, de exemplu, faptul că Sfântul Duh, una dintre cele Trei Persoane ale Sfintei Treimi, purcede si de la Tatăl si de la Fiul („filioque” înseamnă „si de la Fiul”). Noi nu predăm asemenea învătături. Fiul este născut din Tatăl, iar Duhul purcede de la Tatăl. Cuvintele „nastere” si „purcedere” stabilesc diferenta dintre Fiu si Duh în relatia lor cu Tatăl. În secolele de mai târziu, mai ales după veacul al cincilea, când Biserica Apuseană s-a rupt de ancora africano-asiatică, aceasta a interpretat gresit cuvântul „purcede”, punându-l în relatie cu pogorârea Sfântului Duh în Biserică, la Cincizecime. Această pogorâre, este, desigur, de la Fiul si de la Tatăl, dar nu asta înseamnă verbul „a purcede”. Acest din urmă termen denotă relatia eternă dintre Tată si Fiu si nu relatia în timp si istorie.

În dimensiunea eternă, nu putem spune că Duhul Sfânt purcede de la Tatăl si de la Fiul. De aceea, termenul „filioque” nu-si are locul aici; este gresit si derutant.

Există si alte doctrine si dogme pe care Biserica Romano-Catolică le-a adăugat Crezului niceo-constantinopolitan – de exemplu, dogma Imaculatei Conceptii, dogma infailibilitătii papale si dogma adormirii trupesti a Preacuratei Fecioare Maria. Primele două sunt gresite, iar cea de-a treia nu constituie o dogmă, pentru ortodocsi. Noi nu credem că există vreun miracol mai special, numit Imaculata Conceptie, legat de originea si nasterea Preacuratei Fecioare Maria. De asemenea, nu credem nici în faptul că Papa sau vreo altă fiintă umană sunt infailibili. Cât despre învătătura privitoare la adormirea în trup a Fecioarei Maria, noi avem această învătătură, însă ea nu constituie o dogmă centrală a Bisericii.

Care este diferenta dintre Răsărit si Apus?

Nu este foarte usor să punctezi diferentele, în cuvinte. Putem spune, însă, că diferenta este una legată de ethos, de orientare si de duh, mai degrabă decât una dogmatică sau legată de credinte.

Să precizăm câteva dintre diferentele cele mai evidente. Biserica Romano-Catolică, de exemplu, crede într-o structură de organizare universală a Bisericii, sub un anumit episcop, respectiv, Episcopul Romei sau Papa, care detine o pozitie unică în toată lumea. Noi, răsăritenii, nu acceptăm nici un episcop care să aibă vreo jurisdictie sau autoritate universală. Asadar, ortodocsii nu au Papă. Ceea ce au este un Sinod episcopal, la nivelul fiecărei Biserici locale sau nationale. Cel care prezidează sinodul poate fi un patriarh, un „catholicos”, un arhiepiscop sau chiar un papă – cum este cazul Bisericii Copte, din Egipt. Însă nici un asemenea sinod sau presedinte al acestuia nu poate avea jurisdictie universală asupra bisericilor din alte tări. Fiecare Biserică locală sau natională, cu sinodul ei episcopal si patriarh, este autocefală – adică îsi are propriul ei conducător si nu priveste către autoritatea nici unei alte Biserici, pentru a fi condusă.

La rândul ei, această diferentă se bazează pe o întelegere mai profundă a ceea ce numim Biserica Apostolică (sau „catolică”). Biserica Apostolică sau catolică nu este Biserica Romano-Catolică. Este întreaga Biserică, în toate timpurile si spatiile, în deplinătatea ei calitativă si cantitativă. Biserica universală nu este Biserica Apostolică. Aceasta din urmă îi cuprinde pe toti cei ce au trăit pe pământ, ca crestini, în vremurile de odinioară, adică Hristos si Apostolii, profetii, mucenicii, mărturisitorii, părintii, tămăduitorii, credinciosii de rând s.a.m.d. Biserica universală, este, bineînteles, formată doar din cei care trăiesc acum. Biserica Ortodoxă nu a avut niciodată o categorie numită „Biserica universală”. Încercarea de a crea o categorie numită „biserica ecumenică”, de către Biserica din Constantinopol, a fost, practic, respinsă de traditia ortodoxă.

Astăzi, Biserica Romano-Catolică are ceva care se numeste Biserica Universală, iar Papa este capul acestei Biserici Universale. Deci, pentru ei, deplinătatea Bisericii înseamnă Biserica Universală – care, pentru ei, este manifestarea Bisericii Apostolice. Din cauza acestei convingeri a lor, Biserica locală este doar o parte a Bisericii Universale si nu poate fi autocefală sau să-si aibă propriul conducător. Potrivit acestei viziuni, biserica locală este permanent incompletă fără capul Bisericii Universale – Papa –, de vreme ce partea nu este niciodată completă fără întreg. De aici, insistenta celui de-al doilea Conciliu al Vaticanului conform căreia „colegiul sau corpul de episcopi nu are nici o autoritate, dacă nu este în acelasi timp conceput, la vârf, din Pontiful roman, succesorul lui Petru […]. Alături de conducătorul ei, Suveranul Pontif si niciodată fără el, ordinul episcopal este supus puterii depline si supreme asupra Bisericii Universale. Însă această putere poate fi exercitată numai cu consimtământul Suveranului Pontif”. (Lumen Gentium: 22)

Ortodocsii răsăriteni consideră această învătătură ca erezie ierarhică si bazată pe o neîntelegere fundamentală a relatiei dintre biserica locală si Biserica Apostolică. Răsăritenii consideră că Biserica Apostolică este pe deplin prezentă în biserica locală, unde oamenii se află în comuniune cu episcopii sinodului episcopal. Noi nu considerăm biserica locală ca fiind o parte, ci ca manifestarea deplinătătii Bisericii Apostolice. Eroarea în învătătura Bisericii Romano-Catolice, provine, după părerea noastră, din ruperea ei de traditia Bisericii Apostolice, în secolul al cincilea.

Biserica Ortodoxă nu învată nici faptul că episcopul sau colegiul de episcopi sunt singurii care exercită autoritate în Biserică. Fiecare crestin botezat se află în părtăsie cu autoritatea împărătească, preotească si profetică a Bisericii, chiar dacă episcopul detine o anume deplinătate a puterii spirituale pe care nu o au ceilalti oameni din Biserică. Însă episcopul, separat de Biserică, nu este nimic. El îsi exercită puterea numai în comuniune cu Biserica, cu colegiul de prezbiteri si diaconi si cu mirenii. Biserica Ortodoxă are, astfel, o structură mult mai conciliară si comunitară.

De asemenea, Biserica Ortodoxă nu a desfăsurat niciodată o misiune agresivă sau institutională, asa cum au făcut romano-catolicii sau protestantii. Mărturisirea ortodocsilor este una tăcută, bazată mai mult pe închinare si pe o viată sfântă, de dragoste si slujire, decât pe predici si prozelitism. Această lipsă de agresivitate este adesea criticată de crestinii apuseni, care o văd ca pe o lipsă de ardoare misionară. Însă stim faptul că miscarea misionară apuseană, agresivă se leagă în adânc de expansionismul economic, cultural si colonial al Occidentului si preferăm să nu fim asociati cu un misionariat de acest fel, agresiv si institutionalizat.

Cultul Bisericii constituie centrul ethos-ului ortodox, mai degrabă decât misiunea ei. Misiunea decurge în mod firesc din practicarea reală a credintei si se hrăneste din ea. Faptul că ortodocsii pregustă Împărătia care va veni face parte din practica euharistică a Bisericii. A te alătura îngerilor si arhanghelilor în adorarea Unicului si Adevăratului Dumnezeu si a te bucura în prezenta Lui, de Duh, prin Fiul – aceasta este esenta ethos-ului ortodox. Sub opresiunea musulmană sau comunistă, Bisericile Ortodoxe au supravietuit întotdeauna datorită acestei orientări către adorare si practică a credintei.

Occidentul separă actiunea de contemplatie, gând si rugăciune. Pentru noi, în adorarea euharistică constă – si din ea decurge – toată semnificatia actiunilor, contemplatiei, gândului si rugăciunii.

Sursa: http://malankaraorthodoxchurch.in/index.php?Itemid=219&id=129&option=com_content&task=view

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: