14/02/2012

Sfântul Valentin cel ortodox

Posted in Istoria bisericii ortodoxe, Sfinti si mucenici tagged , la 19:07 de Valahia

Luni, 14 februarie 2012

Sfântul Ieromartir Valentin (prăznuit în Biserică la 14 februarie si 6 iulie)

Vechea martirologie a Bisericii Romei consemnează ziua de 14 februarie ca zi de pomenire a „mucenicului Valentin, prezbiter al Romei” (în latină, Valentinus înseamnă „viguros”). Din păcate, nu cunoastem decât partial data istorică a prăznuirii acestui sfânt.

Martiriul Sfântului, la Roma

Sfântul Valentin a trăit la Roma, în secolul al III-lea si era un preot care-i ajuta pe mucenici în timpul prigoanei la care erau supusi în timpul împăratului Claudiul al II-lea Goticul. Marile virtuti si activitătile catehetice ale Sfântului Valentin deveniseră cunoscute. Drept pentru care a fost arestat si adus în fata curtii imperiale.

De ce, Valentine, vrei să fii prietenul dusmanilor nostri si ne respingi prietenia?” l-a întrebat împăratul.

Sfântul a răspuns: „Stăpâne, dacă ai cunoaste darul lui Dumnezeu, ai fi fericit, alături de întreaga ta împărătie si ai respinge închinarea la idoli, închinându-te în schimb Dumnezeului Celui adevărat si Fiului Său, Iisus Hristos”.

Unul din judecători l-a oprit pe Sfânt si l-a întrebat ce crede despre Jupiter si Mercur, iar Valentin a răspuns cu îndrăzneală: „Sunt niste nenorociti si si-au petrecut vietile în coruptie si crime!”.

La aceste cuvinte, judecătorul a exclamat furios: „Blasfemie împotriva zeilor si a imperiului!

Împăratul, totusi, si-a continuat, curios, întrebările, găsind astfel o ocazie binevenită de a învăta, în sfârsit, despre credinta crestinilor. Valentin a găsit apoi curajul de a-l îndemna să se pocăiască pentru vărsarea sângelui crestinilor. „Crede în Iisus Hristos, primeste botezul si te vei mântui, iar din acel moment, gloria imperiului tău si triumful stemei tale vor fi asigurate.

Claudiu a fost convins si s-a adresat celor prezenti, spunându-le: „Ce învătătură frumoasă predică omul acesta.

Însă prefectul Romei, nemultumit, a început să strige: „Uitati-vă cum îl înseală acest crestin pe împăratul nostru!

Atunci Claudiu l-a dus pe Sfânt în fata altui judecător. Acesta se numea Asterie si avea o fetită care era oarbă de doi ani. Ascultându-l pe Valentin cum vorbea despre faptul că Iisus Hristos este Lumina lumii, l-a întrebat dacă îi poate da acea lumină copilului său. Sfântul Valentin si-a pus mâna pe ochii fetei si s-a rugat astfel: „Doamne, Iisuse Hristoase, Lumina cea adevărată, dă lumina ochilor acestui copilas orb. Si, minune! Copilul a văzut. Asa încât atât judecătorul, cât si întreaga lui familie l-au mărturisit pe Hristos. După un post de trei zile, si-a distrus idolii pe care îi avea în casă si apoi a primit Sfântul Botez.

Când împăratul a auzit despre toate aceste lucruri, la început nu a vrut să-i pedepsească, dar la gândul că în ochii cetătenilor va apărea ca un om slab, si-a trădat simtul dreptătii. Prin urmare, după ce au fost supusi torturilor, Sfântul Valentin si alti crestini au fost decapitati, la 14 februarie, din anul 268 (sau 269).

Moastele Sfântului, la Atena

După săvârsirea martiriului, niste crestini i-au luat trupul Sfântului si au turnat putin din sângele lui într-o fiolă. Corpul mucenicului a fost mutat si îngropat în Catacombele Sfintei Priscila, un loc de îngropăciune a majoritătii mucenicilor. Cu trecerea anilor, Sfântul Valentin a fost dat uitării, având în vedere faptul că aproape în fiecare zi, în aceste catacombe erau îngropati noi si noi mucenici, timp de mai multe zeci de ani. Cu toate acestea, amintirea muceniciei Sfântului Valentin a rămas vie, cu precădere în Biserica locală din Roma. Prăznuirea Sfântului a fost stabilită în 496, de către Sfântul Papă Ghelasie.

După cincisprezece secole, în 1815, Dumnezeu a hotărât să „tulbure” odihna vesnică a Sfântului. În acel an, moastele lui au fost dăruite de Papă unui preot italian [cu înaltă pozitie ierarhică] (conform obiceiului de la acea vreme). După acest moment, moastele s-au „pierdut” din nou, până în 1907, când le regăsim în Mitilene, în Biserica Romano-Catolică închinată Fecioarei Maria. Se pare că după moartea preotului, un urmas al acestuia a mostenit moastele, care au migrat apoi în Mitilene – care, la acea oră, era o comunitate prosperă de crestini catolici vest-europeni. Moastele au rămas acolo până în 1990, când au fost aduse la Atena, în comunitatea italiană a Sfintilor Francisc si Clara, unde se află si astăzi.

Sfântul Valentin, grecul

Ar trebui mai întâi să spunem că nu există suficiente informatii despre originea etnică a Sfântului, desi există niste (umbre de) dovezi potrivit cărora acest Sfânt ar fi avut origine greacă. De exemplu, cea mai veche reprezentare a Sfântului, care poartă si inscriptia greacă „O ΑΓΙΟC BAΛΕΝΤΙΝΟC”, se află în Biserica Maicii Domnului Veche (Santa Maria Antiqua), care datează din secolul al VI-lea, si care era parohia grecilor din Roma. În Biserică erau venerati în mod deosebit sfintii greci si, în general, din Răsărit. Decorarea si renovarea bisericii a fost comandată de un Papă de origine greacă, Ioan al VII-lea (705-707), lucrările fiind terminate de succesorii lui, printre care si ultimul Papă grec, Zaharia (741-752). Dar probabil că nu este o coincidentă faptul că după saptesprezece secole, sfintele moaste au ajuns în Grecia. Acest aspect mai rămâne totusi, de cercetat.

Sfântul Valentin, patronul îndrăgostitilor

În afară de datele istorice pe care le avem în privinta Sfântului Valentin, mai există si diverse legende, cum ar fi cele conform cărora el este sfântul patron al îndrăgostitilor.

Sfântul era cunoscut pentru actele sale de împăciuire. Într-o zi, în timp ce îsi îngrijea trandafirii din grădină, a auzit o pereche de tineri certându-se foarte rău. Foarte tulburat de cele auzite, sfântul a tăiat un trandafir si s-a apropiat de cei doi tineri, rugându-i să-l asculte. Desi nu aveau starea necesară pentru asa ceva, cei doi l-au ascultat pe sfânt si au primit apoi din partea lui un trandafir, cu care i-a binecuvântat. Îndată după aceea, dragostea dintre ei a revenit, iar mai târziu s-au întors la sfânt si i-au cerut să le binecuvânteze căsnicia. O altă traditie spune că una dintre acuzatiile aduse împotriva sfântului a fost că nu fusese de acord cu porunca împăratului, conform căreia tinerii care nu-si îndepliniseră stagiul militar nu aveau voie să se căsătorească – iar sfântul binecuvântase în acest sens mai multe căsătorii ale unor soldati crestini, cu alesele lor.

Pe lângă toate acestea, alegerea lui ca „sfânt al îndrăgostitilor” vine, probabil, din asocierea cu sărbătoarea păgână a Lupercaliei – un festival al fertilitătii, pe care romanii îl celebrau pe 15 februarie. Altii leagă această sărbătoare de sezonul de împerechere al păsărilor, care începe în această perioadă. Cu sigurantă, însă, Sfântul Valentin nu are nici o legătură cu vânzarea de flori si de cadouri si cu centrele comerciale care trivializează Iubirea, acest dar atât de mare de la Dumnezeu.

Sfântul Valentin si credinta ortodoxă

Multi obiectează că Sfântul Valentin nu este pomenit nicăieri în calendarul Bisericii Ortodoxe. Într-adevăr, pe 14 februarie, în calendarul Bisericii sunt mentionati Sfintii Auxentie, Maron si Sfintii mucenici Nicolae si Damian. Explicatia acestui fapt e simplă: în vechime, hagiografiile, biografiile si martirologiile erau scrise pentru a servi în principal pe plan local, unde erau citite în propria grafie/limbă. Faima si reputatia unui sfânt la nivel local nu înseamnă că ea se extinde si în întreaga Biserică. Asa se face că există multi sfinti care sunt cinstiti mult într-o zonă si sunt complet necunoscuti în alta – cum ar fi Sf. Dimitrie, care este cunoscut în toată Biserica Răsăriteană, dar care în Apus nu este cinstit deloc, fiind aproape necunoscut (dar acest lucru nu înseamnă că nu este sfânt). Un alt exemplu, din Biserica vremurilor noastre: Sfântul Hrisostom de Smirna († 1992), cunoscut în Grecia, însă complet necunoscut în Rusia (dar acest lucru nu înseamnă că nu este sfânt).

Cinstiti mucenicii si urmati-le exemplul

Ne cinstim mucenicii si pe Sfântul Valentin atunci când le imităm curajul de a fi mărturisit credinta în Mântuitorul Hristos, chiar cu pretul vietii lor. Îi cinstim atunci când îi rugăm să mijlocească pentru noi în fata lui Dumnezeu, pentru ca să primim milă si iertare pentru păcatele noastre cele multe. Îi cinstim atunci când îi privim ca pe niste modele ale vietii întru Hristos. Nu îi cinstim atunci când le „măsurăm” valoarea prin amuzamente si festivităti lumesti, în conditii de îndestulare maximă…

Cinstiti mucenicii – imitati-i.

Sursa: http://www.johnsanidopoulos.com/2011/02/orthodox-saint-valentine.html

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: